Roumanie

Lege nr. 21 din 1991-2010 cetățeniei române

Articolul 8

1) Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin, dacă îndeplinește următoarele condiții:

a) s-a născut și domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deși nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condițiile legii pe teritoriul statului român de cel puțin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit și conviețuiește cu un cetățean român, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei;

b) dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni;

c) a împlinit vârsta de 18 ani;

f) cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială;

Loi n° 21 de 1991-2010) sur la nationalité roumaine

Article 8

1) La citoyenneté roumaine peut être accordée, sur demande, à un apatride ou à un citoyen étranger, s'il satisfait aux conditions suivantes:

a) il est né et réside, à la date de la demande, sur le territoire de la Roumanie ou, bien qu'il ne soit pas né sur ce territoire, il réside conformément à la loi sur le territoire de l'État roumain depuis au moins huit ans ou, s'il est marié et coexiste avec un citoyen roumain, pendant au moins cinq ans à compter de la date du mariage ;

b) il prouve, par son comportement, ses actions et son attitude, sa loyauté envers l'État roumain, il n'entreprend ni ne soutient d'actions contre l'État de droit ou la sécurité nationale et déclare que dans le passé il n'a pas entrepris de telles actions ;

c) il a atteint l'âge de 18 ans ;

f) il connaît la langue roumaine et possède des notions élémentaires de la culture et de la civilisation roumaines, dans une mesure suffisante pour s'intégrer dans la vie sociale ;

Hotărâre nr. 137 din 13 februarie 2020 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile unor structuri
din cadrul aparatului de lucru al Guvernului

Articolul 24

D.R.P.* are următoarele atribuții principale:

a) contribuie la promovarea drepturilor și a intereselor românilor de pretutindeni, în conformitate cu normele internaționale relevante și cu respectarea principiilor fundamentale ale dreptului internațional, în mod deosebit a principiului suveranității, principiului integrității teritoriale, principiului neamestecului în afacerile interne și a principiului pacta sunt servanda și cu respectarea atribuțiilor în domeniu ale Ministerului Afacerilor Externe;

b) acționează pentru întărirea legăturilor cu românii de pretutindeni, susține și promovează identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă, conservarea patrimoniului cultural și păstrarea tradițiilor și obiceiurilor în rândul persoanelor aparținând minorității române;

c) elaborează și aplică, inclusiv în colaborare cu alte instituții cu competențe în domeniu, politica statului român în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni;

d) prin Secretariatul General al Guvernului, elaborează, propune, avizează, supune aprobării și pune în aplicare strategii naționale și programele guvernamentale și sectoriale, precum și proiecte de acte normative consacrate consolidării raporturilor statului român cu românii de pretutindeni;

e) participă, în coordonarea Ministerului Afacerilor Externe, la negocierea tratatelor și a altor documente internaționale care au incidență asupra situației românilor de pretutindeni;

g) participă la lucrările comisiilor mixte în domeniul minorităților naționale, stabilite în temeiul tratatelor internaționale la care România este parte;
________

*D.R.P. = Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Décret n° 137 du 13 février 2020 portant organisation,
 fonctionnement et attributions de certaines structures
au sein de l'organigramme du gouvernement

Article 24

Le DRP* a les principales responsabilités suivantes :

a) contribuer à la promotion des droits et des intérêts des Roumains hors frontières, conformément aux normes internationales pertinentes et au respect des principes fondamentaux du droit international, en particulier le principe de souveraineté, le principe d'intégrité territoriale, le principe de non-ingérence dans les affaires intérieures et le principe pacta sunt servanda** et dans le respect des attributions dans le domaine du ministère des Affaires étrangères;

b) agir pour renforcer les liens avec les Roumains hors frontières, soutenir et promouvoir l'identité ethnique, culturelle, linguistique et religieuse, la préservation du patrimoine culturel et la préservation des traditions et coutumes parmi les personnes appartenant à la minorité roumaine ;

c) élaborer et appliquer, y compris en collaboration avec d'autres institutions compétentes en la matière, la politique de l'État roumain dans le domaine des relations avec les Roumains hors frontières;

d) par l'intermédiaire du Secrétariat général du gouvernement, élaborer, proposer, approuver, soumettre pour approbation et mettre en œuvre des stratégies nationales et des programmes gouvernementaux et sectoriels, ainsi que des projets d'actes normatifs consacrés à la consolidation des relations de l'État roumain avec les Roumains hors frontières;

e) participer, dans la coordination du ministère des Affaires étrangères, à la négociation des traités et autres documents internationaux qui ont un impact sur la situation des Roumains hors frontières ;

g) participer aux travaux des commissions mixtes dans le domaine des minorités nationales, établies sur la base des traités internationaux auxquels la Roumanie est partie ;
________

*D.R.P. = Département des Roumains hors frontières.
**Pacta sunt servanda = «Les conventions doivent être respectées».

Lege nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice

Articolul 9

1) Imnul naţional al României este "Deşteaptă-te române", redat în anexa nr. 2.

2) În interpretare vocală prescurtată, imnul naţional al României se intonează potrivit textului şi partiturii prevăzute în anexa nr. 3.

3) În interpretarea fanfarelor sau a altor formaţii instrumentale, muzica imnului naţional se intonează o singură dată.

Articolul 10

Imnul naţional al României se intonează:

a) la festivităţile şi ceremoniile oficiale naţionale, precum şi la ceremoniile oficiale cu caracter internaţional;

b) la deschiderea şi închiderea emisiunilor staţiilor "Radio România" şi "Televiziunea Română", în interpretare vocală;

c) cu prilejul vizitelor întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern;

d) în cadrul ceremoniilor militare, conform regulamentelor militare;

e) pe stadioane şi alte baze sportive, cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive oficiale internaţionale în care este reprezentată România;

e^1) pe stadioane şi alte baze sportive, cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive oficiale de nivel naţional doar la finala unei competiţii sau, după caz, la turneul final, pentru toate categoriile de vârstă;

f) la deschiderea fiecărei sesiuni a Camerelor Parlamentului;

g) la începutul programului zilnic în şcolile primare şi gimnaziale.

Articolul 11

Imnul naţional al României poate fi intonat şi la alte manifestări festive organizate în unităţi de învăţământ sau alte instituţii de cultură.

Articolul 12

La începutul manualelor şcolare: abecedare, manuale de citire pentru ciclul primar, manuale de limba şi literatura română, manuale de istorie şi manuale de limba maternă pentru minorităţi se tipăreşte textul imnului naţional al României prevăzut în anexa nr. 3.

Articolul 13

Imnul naţional al României se intonează vocal şi se publică oficial numai în limba română.

Loi n° 75 du 16 juillet 1994 sur le lever du drapeau roumain, l'hymne national et l'usage des sceaux avec les armoiries de la Roumanie par les autorités et les institutions publiques

Article 9

1) L'hymne national de la Roumanie est «Réveillez-vous, Roumains», présenté dans l'annexe n° 2.

2) En interprétation vocale abrégée, l'hymne national de la Roumanie est entonné selon le texte et la partition fournis dans l'annexe n° 3.

3) Dans l'interprétation de fanfares ou d'autres ensembles instrumentaux, la musique de l'hymne national n'est entonnée qu'une seule fois.

Article 10

L'hymne national de la Roumanie est entonné:

a) lors des cérémonies officielles, des fêtes nationales et des cérémonies officielles à caractère international;

b) lors de l'ouverture et de la fermeture de la station de diffusion «Radio-Roumanie» et de la «Télévision roumaine» , interprétée avec la voix;

c) au cours des visites effectuées en Roumanie par les chefs d'État et de gouvernement;

d) lors des cérémonies militaires, conformément aux règlements militaires;

e) dans les stades à l'occasion des compétitions officielles internationales de sport et représentant la Roumanie;

f) lors de l'ouverture de chaque session des Chambres du Parlement;

g) au début du programme quotidien dans les écoles primaires et secondaires.

Article 11

L'hymne national de la Roumanie peut être entonné lors de toute manifestation organisée dans les écoles et d'autres institutions culturelles.

Article 12

Au début des manuels scolaires: les abécédaires, les manuels de lecture pour le primaire, les manuels de langue et de littérature roumaines, les manuels d'histoire et les manuels de langue maternelle pour les minorités doivent être imprimés avec l'hymne national roumain présenté à l'annexe n° 3.

Article 13

L'hymne national de la Roumanie doit être entonné oralement et son texte officiel est publié uniquement en roumain.

1) Societatea Romana de Radiodifuziune şi Societatea Romana de Televiziune elaborează şi transmit spre difuzare programe în limba romana şi în alte limbi, adresate ascultatorilor şi telespectatorilor din întreaga lume, pentru a promova imaginea României şi politica sa interna şi externa.

2) In acest scop, în cadrul Societăţii Romane de Radiodifuziune şi al Societăţii Romane de Televiziune funcţionează departamente de emisiuni pentru străinătate.

1) La Société roumaine de radiodiffusion et la Société roumaine de télévision élaborent et transmettent pour la diffusion des émissions en roumain et dans d'autres langues destinées aux auditeurs et aux téléspectateurs du monde entier, afin de promouvoir l’image de la Roumanie et sa politique interne et externe.

2) A cet effet, des services de radiodiffusion pour l'étranger opèrent au sein de la Société de radiodiffusion roumaine et de la Société de télévision roumaine.

Lege nr. 119 cu privire la actele de stare civilă (1996-2013)

Articolul 5

1) Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă şi înscrierea menţiunilor se fac la cerere, pe baza declaraţiei persoanei obligate la aceasta, sau din oficiu, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

2) Numele de familie şi prenumele se scriu aşa cum rezultă din actele de identitate, din certificatele de stare civilă şi din alte înscrisuri prezentate de declarant sau primite de la autorităţile prevăzute de lege.

3) Întocmirea actelor de stare civilă, precum şi înscrierea menţiunilor se fac în limba română, folosindu-se alfabetul latin.

Articolul 30

La încheierea căsătoriei între cetăţeni străini sau între aceştia şi cetăţeni români, dacă nu cunosc limba română, precum şi în cazul în care unul sau ambii viitori soţi sunt surdomuţi, se va folosi interpret autorizat, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

Articolul 66

1) La întocmirea actului de naştere, precum şi a celorlalte acte de stare civilă, numele de familie şi prenumele titularului se scriu în limba maternă, folosindu-se alfabetul latin.

2) Numele sau prenumele formate din două sau mai multe cuvinte se scriu cu cratimă.

Loi n° 119 sur les actes d'état civil (1996-2013)

Article 5

1) L'enregistrement des actes et documents d'état civil et l'enregistrement des mentions sont faits sur demande, sur la base de la déclaration de la personne tenue de le faire, ou d'office, selon les conditions prévues par la présente loi.

2) Le nom et le prénom sont écrits tels qu'ils résultent des pièces d'identité, des actes d'état civil et des autres pièces présentées par le déclarant ou reçues des autorités prévues par la loi.

3) L'élaboration des actes d'état civil, ainsi que l'enregistrement des mentions se font en langue roumaine, en utilisant l'alphabet latin.

Article 30

À la conclusion du mariage entre des citoyens étrangers ou entre eux et des citoyens roumains, s'ils ne connaissent pas la langue roumaine, ainsi que dans le cas où l'un ou les deux futurs époux sont sourds-muets, un interprète agréé sera recruté, un procès-verbal étant rédigé à cet effet.

Article 66

1) Lors de l'établissement de l'acte de naissance, ainsi que d'autres actes d'état civil, le nom et le prénom du titulaire doivent être écrits dans la langue maternelle, en utilisant l'alphabet latin.

2) Le prénom ou le nom formé de deux mots ou plus sont écrits avec un trait d'union.

Legea nr. 84 privind mărcile
și indicațiile geografice (1998-2020)

Articolul 9

1) Cererea de înregistrare a mărcii, depusă la OSIM*, redactată în limba română și conținând elementele prevăzute la alin. (2), constituie depozitul reglementar al mărcii.

2) Cererea de înregistrare a mărcii conține următoarele elemente:

a) solicitarea explicită a înregistrării mărcii;

b) datele de identificare a solicitantului și, după caz, a mandatarului;

c) o reprezentare a mărcii în conformitate cu cerințele prevăzute la art. 2 lit. b);

d) lista produselor și/sau serviciilor pentru care se solicită înregistrarea mărcii;

e) dovada achitării taxei de depunere și de publicare a cererii de înregistrare a mărcii.

3) Suplimentar cerințelor prevăzute la alin. (2), cererea cuprinde mențiuni exprese privind:
a) culoarea sau culorile revendicate ca element distinctiv al mărcii;

b) tipul mărcii, dacă aceasta este tridimensională sau de un alt tip decât cele verbale sau figurative;

c) o transliterare sau o traducere a mărcii ori a unor elemente ale mărcii, atunci când marca este compusă, în tot sau în parte, din alte caractere decât cele latine ori din alte cifre decât cele arabe sau romane sau dintr-unul ori mai multe cuvinte într-o altă limbă decât limba română.
______

*OSIM = Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

Loi n° 84 sur les marques
et indications géographiques (1998-2020)

Article 9

1) La demande d'enregistrement d'une marque, soumise à l'OSIM*, rédigée en roumain et contenant les éléments prévus au paragraphe 2, constitue le dépôt régulier de la marque.

2) La demande de marque doit contenir les éléments suivants :

a) la demande explicite d'enregistrement de marque ;

b) les données d'identification du demandeur et, le cas échéant, du mandataire ;

c) une représentation de la marque conformément aux exigences prévues à l'art. 2, alinéa b);

d) la liste des produits et/ou des services pour lesquels l'enregistrement de la marque est demandé ;

e) la preuve du paiement de la taxe de dépôt et de publication de la demande d'enregistrement de marque.

3) En plus des exigences prévues au paragraphe 2, la demande doit contenir des indications expresses concernant :

a) la ou les couleurs revendiquées comme élément distinctif de la marque ;

b) le type de la marque, si elle est tridimensionnelle ou d'un type différent de celui verbal ou figuratif ;

c) une translittération ou une traduction de la marque ou de certains éléments de la marque, lorsque la marque est composée, en tout ou en partie, de caractères autres que latins ou de chiffres autres que l'arabe ou le latin ou d'un ou plusieurs mots en une langue autre que le roumain.
______

*OSIM = Office national pour les inventions et les marques.

Legea nr.148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea

Articolul 13.

1) Publicitatea pentru bauturile alcoolice si pentru produsele din tutun nu este permisa nici in conditiile in care:

a) se adreseaza minorilor;
b) infatiseaza minori consumand aceste produse;
c) sugereaza ca bauturile alcoolice sau produsele din tutun sunt dotate cu proprietati terapeutice sau ca au un efect stimulativ, sedativ ori ca pot rezolva probleme personale;
d) da o imagine negativa despre abstinenta;
e) evidentiaza continutul in alcool al bauturilor alcoolice, in scopul stimularii consumului, sau face legatura intre alcool si conducerea unui vehicul;
f) nu contine inscriptii-avertisment, in limba romana, pentru produsele din tutun.

Loi n°148 du 26 juillet 2000 sur la publicité

Article 13

1) La publicité pour les boissons alcoolisées et les produits du tabac n'est pas autorisée, même si :

a) elle s'adresse aux mineurs ;
b) elle représente des mineurs consommant ces produits ;
c) elle suggère que les boissons alcoolisées ou les produits du tabac sont dotés de propriétés thérapeutiques ou qu'ils ont un effet stimulant, sédatif ou qu'ils peuvent résoudre des problèmes personnels ;
d) elle donne une image négative de l'abstinence ;
e) elle met en évidence la teneur en alcool des boissons alcoolisées, afin de stimuler la consommation, ou fait le lien entre l'alcool et la conduite d'un véhicule ;
f) elle ne contient pas d'inscriptions ou d'avertissement en roumain pour les produits du tabac.

Lege nr. 24 din 27 martie 2000-2010 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative

Articolul 2

Tehnica legislativă

1) Tehnica legislativă asigură sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ.

2) Normele de tehnică legislativă definesc părțile constitutive ale actului normativ, structura, forma și modul de sistematizare a conținutului acestuia, procedeele tehnice privind modificarea, completarea, abrogarea, publicarea și republicarea actelor normative, precum și limbajul și stilul actului normativ.

Articolul 36

Stilul actelor normative

1) Actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie.

2) Este interzisă folosirea neologismelor, dacă există un sinonim de largă răspândire în limba română. În cazurile în care se impune folosirea unor termeni și expresii străine, se va alătura, după caz, corespondentul lor în limba română.

3) Termenii de specialitate pot fi utilizați numai dacă sunt consacrați în domeniul de activitate la care se referă reglementarea.

4) Redactarea textelor se face prin folosirea cuvintelor în înțelesul lor curent din limba română modernă, cu evitarea regionalismelor. Redactarea este subordonată dezideratului înțelegerii cu ușurință a textului de către destinatarii acestuia.

Articolul 72

Actele de ratificare, aprobare

1) Pentru ratificarea tratatelor internaționale încheiate de România se întocmesc, potrivit Constituției României și legii în materie, proiecte de legi.

2) În cazul acordurilor, convențiilor și al altor înțelegeri internaționale, pentru care competența de aprobare revine, potrivit legii, Guvernului, se vor elabora proiecte de hotărâri.

3) Proiectul de lege sau de hotărâre se supune spre adoptare, însoțit de textul actului internațional în limba originală și în traducere oficială sau autorizată.

4) Textele actelor cu caracter internațional ce se supun ratificării sau aprobării se vor ștampila pe fiecare pagină, iar pe ultima pagină se va atesta, prin semnătura persoanei autorizate și prin aplicarea ștampilei, conformitatea documentului cu originalul.

Loi n° 24 sur les règles de technique législative
pour l'élaboration des actes normatifs (2000-2010)

Article 2

Technique législative

1) La technique législative assure la systématisation, l'unification et la coordination de la législation, ainsi que le contenu et la forme juridique appropriés pour chaque acte normatif.

2) Les normes de la technique législative définissent les éléments constitutifs de l'acte normatif, la structure, la forme et la manière de systématiser son contenu, les procédures techniques pour modifier, compléter, abroger, publier et republier les actes normatifs, ainsi que la langue et le style de l'acte normatif.

Article 36

Le style des actes normatifs

1) Les actes normatifs doivent être rédigés dans un langage normatif et un style juridique spécifiques, concis, sobres, clairs et précis, excluant toute ambiguïté, dans le strict respect des règles grammaticales et orthographiques.

2) Il est interdit d'utiliser des néologismes, s'il existe un synonyme largement en usage en roumain. Dans les cas où l'usage d'expression et de termes étrangers s'impose, leur correspondance en roumain doit être ajoutée, le cas échéant.

3) Les termes spécialisés ne peuvent être employés que s'ils sont inscrits dans le domaine d'activité auquel se réfère le règlement.

4) La rédaction des textes se fait en employant les mots dans leur sens courant de la langue roumaine moderne, en évitant les régionalismes. La formulation est soumise au désir des destinataires de comprendre facilement le texte.

Article 72

Actes de ratification, d'approbation

1) Afin de ratifier les traités internationaux conclus par la Roumanie, les projets de loi sont élaborés en conformité avec la Constitution roumaine et aux lois en la matière.

2) Dans le cas d'accords, de conventions et d'autres traités internationaux, pour lesquels la compétence d'approbation incombe selon la loi au gouvernement, des projets de décisions seront élaborés.

3) Le projet de loi ou de décision est soumis pour adoption, accompagné du texte de l'acte international dans la langue originale et dans une traduction officielle ou autorisée.

4) Les textes des actes  à caractère international soumis à la ratification ou à l'approbation sont estampillés sur chaque page, et sur la dernière page est attesté, par la signature de la personne habilitée et par l'apposition du cachet, la conformité du document à l'original.

Lege nr. 504 din 11 iulie 2002 Legea audiovizualului

Articolul 10

1) Consiliul Naţional al Audiovizualului, denumit în continuare Consiliu, este autoritate publică autonomă sub control parlamentar şi garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale.

2) Consiliul este autoritate unica de reglementare în domeniul serviciilor de programe audiovizuale, în condiţiile şi cu respectarea prevederilor prezentei legi.

3) În calitate de garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale, Consiliul are obligația să asigure:

a) respectarea exprimării pluraliste de idei și de opinii în cadrul conținutului serviciilor media audiovizuale transmise de furnizorii de servicii media audiovizuale aflați sub jurisdicția României;

b) pluralismul surselor de informare a publicului;

c) încurajarea liberei concurențe;

d) un raport echilibrat între serviciile de programe cu acoperire națională și serviciile locale, regionale ori tematice;

e) protejarea demnității umane, a dreptului la propria imagine și protejarea minorilor;

f) protejarea culturii și a limbii române, a culturii și limbilor minorităților naționale;

Articolul 17

1) Consiliul este autorizat:

a) să stabilească condițiile, criteriile și procedura pentru acordarea licențelor audiovizuale analogice și digitale;

d) să emită, în aplicarea dispozițiilor prezentei legi, decizii cu caracter de norme de reglementare în vederea realizării atribuțiilor sale prevăzute expres în prezenta lege și, cu precădere, cu privire la:

1. asigurarea informării corecte a opiniei publice;

2. urmărirea exprimării corecte în limba română și în limbile minorităților naționale;

Articolul 82

4) În localitățile în care o minoritate națională reprezintă o pondere mai mare de 20% distribuitorii vor asigura și servicii de transmitere a programelor care sunt libere la retransmisie, în limba minorității respective.

Loi n° 504 du 11 juillet 2002 sur l'audiovisuel

Article 10

1)  Le Conseil national de l'audiovisuel, ci-après dénommé «le Conseil», est une autorité publique autonome sous contrôle parlementaire et garante de l'intérêt général dans le domaine de la communication audiovisuelle.

2) Le Conseil est la seule autorité de régulation dans le domaine des services des émissions audiovisuelles, selon les conditions et dans le respect des dispositions de la présente loi.

3) En tant que garant de l'intérêt général dans le domaine de la communication audiovisuelle, le Conseil a l'obligation d'assurer :

a) le respect de l'expression pluraliste des idées et des opinions dans le contenu des services de médias audiovisuels transmis par les fournisseurs de services de médias audiovisuels relevant de la juridiction de la Roumanie ;

b) le pluralisme des sources d'information publiques ;

c) le soutien à la libre concurrence ;

d) la relation équilibrée entre les services de programmes à couverture nationale et les services locaux, régionaux ou thématiques;

e) la protection de la dignité humaine, le droit à sa propre image et la protection des mineurs ;

f) la protection de la culture et de la langue roumaines, de la culture et des langues des minorités nationales ;

Article 17

1) Le Conseil est autorisé :

d) à prendre, en application des dispositions de la présente loi, des décisions à caractère réglementaire pour l'accomplissement de ses missions expressément prévues par la présente loi et notamment concernant :

1. la garantie d'une information correcte de l'opinion publique ;

2. la rechercher de l'expression correcte en roumain et dans les langues des minorités nationales ;

Article 82

4) Dans les localités où une minorité nationale représente une proportion supérieure à 20 %, les distributeurs fourniront également des services de transmission des émissions qui sont libres de retransmission, dans la langue de la minorité concernée.

Lege nr. 360 din 6 iunie 2002 privind Statutul polițistului

Articolul 79

În unitățile administrativ-teritoriale în care persoanele aparținând unor minorități naționale dețin o pondere de peste 20% vor fi angajați și polițiști care cunosc și limba respectivă.

Loi n° 360 du 6 juin 2002 sur le statut de policier

Article 79

Dans les unités administratives territoriales où les personnes appartenant à certaines minorités nationales ont une proportion de plus de 20 %, des agents de police qui connaissent également la langue concernée doivent être également employés.

Codul Muncii din 24 ianuarie 2003-2011

Articolul 16

1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.

Code du travail (2003-2011)

Article 16

1) Le contrat individuel de travail est conclu sur la base du consentement des parties, sous forme écrite, en roumain, au plus tard la veille du début de l'activité par l'employé. L'obligation de conclure le contrat individuel de travail par écrit incombe à l'employeur.

Lege nr. 14 din 9 ianuarie 2003-2015 a partidelor politice

Articolul 8

1) Un cetățean român nu poate face parte în același timp din două sau mai multe partide politice.

2) Înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al cărui membru a fost anterior.

3) La înscrierea într-un partid politic orice persoană este obligată să declare în scris, pe propria răspundere, dacă are sau nu calitatea de membru al unui alt partid politic.

4) Membrii organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care înscriu candidați în alegeri pot face parte și dintrun partid politic, având dreptul de a candida în condițiile legii.

5) Nicio persoană nu poate fi constrânsă să facă parte sau să nu facă parte dintr-un partid politic.

6) Dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic nu creează privilegii sau restrângeri în exercitarea drepturilor cetățenești.

Loi n° 14 du 9 janvier 2003-2015 sur les partis politiques

Article 8

1) Un citoyen roumain ne peut pas faire partie de deux ou plusieurs partis politiques en même temps.

2) L'inscription d'une personne dans un autre parti politique entraîne de plein droit la démission du parti dont elle était auparavant membre.

3) Lorsqu'elle adhère à un parti politique, toute personne est tenue de déclarer par écrit, sous sa propre responsabilité, si elle est ou non membre d'un autre parti politique.

4) Les membres d'une organisation de citoyens appartenant à des minorités nationales qui enregistrent des candidats aux élections peuvent également faire partie d'un parti politique, ayant le droit de se présenter conformément à la loi.

5) Nul ne peut être contraint d'appartenir ou de ne pas appartenir à un parti politique.

6) L'acquisition ou la perte de l'appartenance à un parti politique ne crée pas de privilèges ou de restrictions dans l'exercice des droits civils.

Hotărâre nr. 111 din 24 februarie 2005 privind organizarea
şi funcţionarea Departamentului pentru Relaţii Interetnice

Articolul 2

1) În realizarea obiectului său de activitate Departamentul pentru Relaţii Interetnice îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) pune în aplicare politica stabilită prin Programul de guvernare în domeniul relaţiilor interetnice;

b) elaborează şi supune Guvernului spre aprobare strategii şi politici pentru păstrarea, afirmarea şi dezvoltarea identităţii etnice a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;

c) elaborează proiecte de legi şi alte acte normative din domeniul său de activitate;

d) avizează proiecte de legi şi alte acte normative, care au incidenţă asupra drepturilor şi îndatoririlor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;

e) monitorizează aplicarea actelor normative interne şi internaţionale referitoare la protecţia minorităţilor naţionale;

f) participă la elaborarea Raportului cu privire la aplicarea de către România a Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale a Consiliului Europei, precum şi la elaborarea capitolelor referitoare la minorităţile naţionale din rapoartele României către alte instituţii şi organisme internaţionale;

g) stimulează dialogul majoritate - minorităţi naţionale în vederea îmbunătăţirii actului decizional şi a măsurilor de implementare;

h) cultivă valorile comune, combaterea discriminării şi a prejudecăţilor, prin promovarea diversităţii culturale, lingvistice şi confesionale prin activităţi pe bază de proiecte;

i) promovează şi organizează programe privind garantarea, păstrarea, exprimarea, promovarea şi dezvoltarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;

j) sprijină realizarea unor programe sau activităţi interetnice iniţiate de organizaţii, asociaţii, fundaţii sau instituţii publice, pe bază de proiecte;

k) supune Guvernului spre adoptare, la propunerea fundamentată a Consiliului Minorităţilor Naţionale, în baza Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, şi a legilor bugetare anuale, proiecte de hotărâri pentru acordarea de asistenţă financiară organizaţiilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale, şi pentru aprobarea repartizării sumelor alocate prin bugetul de stat acestor organizaţii;

l) colaborează cu Consiliul Minorităţilor Naţionale, în condiţiile legii;

m) colaborează cu autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale în îndeplinirea atribuţiilor proprii, în condiţiile legii;

n) stabileşte şi menţine relaţii cu organizaţii neguvernamentale din ţară şi din străinătate, precum şi cu organisme şi instituţii internaţionale cu activitate în domeniul minorităţilor naţionale şi al combaterii discriminării pe criterii etnice;

o) menţine legături permanente şi colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale, prin reprezentanţi cu competenţe teritoriale, în vederea identificării problemelor specifice şi soluţionării acestora;

p) sprijină cercetările ştiinţifice în domeniul relaţiilor interetnice, prin menţinerea de contacte şi colaborarea cu organizaţii, instituţii şi personalităţi din domeniu.

Décret n° 111 du 24 février 2005 sur l'organisation
et le fonctionnement du Département des relations interethniques

Article 2

1) Dans l'exercice de son objet d'activités, le Département des relations interethniques exerce les tâches principales suivantes :

a) mettre en œuvre la politique établie par le Programme gouvernemental dans le domaine des relations interethniques ;

b) élaborer et soumettre à l'approbation du gouvernement des stratégies et des politiques pour la préservation, l'affirmation et le développement de l'identité ethnique des personnes appartenant aux minorités nationales ;

c) élaborer des projets de loi et autres actes normatifs dans son domaine d'activité ;

d) approuver les projets de loi et autres actes normatifs qui ont un impact sur les droits et devoirs des personnes appartenant aux minorités nationales ;

e) contrôler l'application des actes normatifs nationaux et internationaux relatifs à la protection des minorités nationales ;

f) participer à l'élaboration du rapport sur l'application par la Roumanie de la Convention-cadre pour la protection des minorités nationales du Conseil de l'Europe, ainsi qu'à l'élaboration des chapitres sur les minorités nationales dans les rapports de la Roumanie aux autres institutions internationales et corps;

g) stimuler le dialogue majorité-minorités nationales afin d'améliorer les actes décisionnels et les mesures de mise en œuvre ;

h) cultiver des valeurs communes, lutter contre la discrimination et les préjugés en favorisant la diversité culturelle, linguistique et confessionnelle au moyen d'activités basées sur des projets ;

i) promouvoir et organiser des programmes concernant la garantie, la préservation, l'expression, la promotion et le développement de l'identité ethnique, culturelle, linguistique et religieuse des personnes appartenant aux minorités nationales ;

j) soutenir la mise en œuvre de programmes ou d'activités interethniques initiés par des organisations, associations, fondations ou institutions publiques, sur la base de projets ;

k) soumettre au gouvernement pour adoption, sur proposition motivée du Conseil des minorités nationales, sur la base de la loi n° 500/2002 sur les finances publiques, avec les modifications ultérieures, et les lois de finances annuelles, projets de décisions pour fournir une assistance financière aux organisations de personnes appartenant aux minorités nationales, membres du Conseil des minorités nationales, et pour approuver la répartition des sommes allouées par l'État budget à ces organisations;

l) collaborer avec le Conseil des minorités nationales, conformément à la loi ;

m) collaborer avec les autorités de l'administration publique centrale et locale dans l'accomplissement de leurs propres attributions, conformément à la loi ;

n) établir et entretenir des relations avec les organisations non gouvernementales du pays et de l'étranger, ainsi qu'avec les organismes et institutions internationaux ayant des activités dans le domaine des minorités nationales et de la lutte contre la discrimination fondée sur des critères ethniques ;

o) entretenir des liens permanents et collaborer avec les autorités de l'administration publique locale, par l'intermédiaire de représentants ayant des compétences territoriales, afin d'identifier les problèmes spécifiques et de les résoudre ;

p) soutenir la recherche scientifique dans le domaine des relations interethniques, en entretenant des contacts et des collaborations avec des organisations, des institutions et des personnalités du domaine.

Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente

Articolul 1

Prezenta lege reglementează organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, precum și organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.

Articolul 2

1) Alegerile parlamentare în România se desfășoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret și liber exprimat al votului, în condițiile prezentei legi.

2) Cetățenii români au dreptul de vot și de a fi aleși, indiferent de rasă, sex, naționalitate, origine etnică, limbă vorbită, religie, opinie politică, avere sau origine socială, conform Constituției și legislației în vigoare.

Articolul 9

1) Reprezentanții partidelor politice, ai alianțelor politice și ai alianțelor electorale, precum și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale în birourile și oficiile electorale nu pot primi și nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.

2) Reprezentanții partidelor politice, ai alianțelor politice și ai alianțelor electorale, precum și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale în birourile și oficiile electorale pot fi înlocuiți, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar și în ziua alegerilor.

3) Membrii birourilor și oficiilor electorale care nu reprezintă partide politice, alianțe politice, alianțe electorale sau, după caz, organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale pot fi înlocuiți, în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, de către cei care i-au desemnat, cu respectarea, după caz, a condițiilor prevăzute la art. 11, 13, 15 și 17.

Articolul 16

1) Poate fi admisă în corpul experților electorali, prin decizie a Autorității Electorale Permanente, persoana care îndeplinește următoarele condiții:

a) are cetățenia română;
b) cunoaște limba română, scris și vorbit;
c) are drept de vot;

Articolul 56

1) Organizațiile cetățenilor aparținând unei minorități naționale, legal constituite, care nu au obținut în alegeri cel puțin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituția României, republicată, la un mandat de deputat, dacă au obținut, pe întreaga țară, un număr de voturi egal cu cel puțin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat. [...]

2) Pot depune candidaturi organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament.

3) Prin minoritate națională se înțelege acea etnie reprezentată în Consiliul Minorităților Naționale.

4) Pot depune candidaturi și alte organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, legal constituite, care sunt de utilitate publică și care prezintă Biroului Electoral Central, în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor, o listă de membri cuprinzând un număr de cel puțin 15% din numărul total al cetățenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat ca aparținând minorității respective.

Articolul 62

1) Semnele electorale se stabilesc și se depun la Biroul Electoral Central de către fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în condițiile prezentei legi, cu cel puțin 40 de zile înainte de ziua alegerilor.

2) Semnele electorale trebuie să se deosebească clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea acelorași simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și alianțele politice pot întrebuința, ca semn electoral, semnul permanent cu care s-au înregistrat juridic.

Articolul 67

3) Emisiunile informative prevăzute la alin. (1) lit. a) difuzate de către posturile de televiziune pot fi traduse în limbajul mimico- gestual.

Loi n° 208/2015 sur l’élection du Sénat et de la Chambre des députés, ainsi que sur l’organisation et le fonctionnement
de l’Autorité électorale permanente

Article 1^er

La présente loi réglemente l'organisation et le déroulement des élections au Sénat et à la Chambre des députés, ainsi que l'organisation et le fonctionnement de l'Autorité électorale permanente.

Article 2

1) Les élections législatives en Roumanie se déroulent dans le respect du caractère universel, égal, direct, secret et librement exprimé du vote, selon les conditions de la présente loi.

2) Les citoyens roumains ont le droit de voter et d'être élus, sans distinction de race, de sexe, de nationalité, d'origine ethnique, de langue parlée, de religion, d'opinion politique, de richesse ou d'origine sociale, conformément à la Constitution et à la législation en vigueur.

Article 9

1) Les représentants des partis politiques, des alliances politiques et des alliances électorales, ainsi que des organisations de citoyens appartenant aux minorités nationales dans les offices et bureaux électoraux ne peuvent recevoir ou exercer d'autres fonctions que celles prévues par la présente loi.

2) Les représentants des partis politiques, des alliances politiques et des alliances électorales, ainsi que des organisations de citoyens appartenant aux minorités nationales dans les offices et bureaux électoraux peuvent être remplacés, à la demande de ceux qui les ont proposés, avec l'approbation du bureau électoral hiérarchiquement supérieur et en cas de décès, de maladie ou d'accident, même le jour du scrutin.

3) Les membres des offices et bureaux électoraux qui ne représentent pas des partis politiques, des alliances politiques, des alliances électorales ou, le cas échéant, des organisations de citoyens appartenant à des minorités nationales peuvent être remplacés, en cas de décès, de maladie ou d'accident, par ceux qui les a nommés dans le respect, le cas échéant, des conditions prévues aux art. 11, 13, 15 et 17.

Article 16

1) La personne qui remplit les conditions suivantes peut être admise au collège d'experts électoraux, par décision de l'Autorité électorale permanente:

a) détenir la nationalité roumaine ;
b) connaître la langue roumaine, écrite et parlée ;
c) avoir le droit de vote ;

Article 56

1) Les organisations des citoyens appartenant à une minorité nationale, légalement constituée, qui n'ont pas obtenu aux élections au moins un mandat de député ou de sénateur ont le droit, selon le par. 2 de l'art 62 de la Constitution roumaine republiée, pour un mandat de député, s'ils ont obtenu, dans tout le pays, un nombre de voix égal au moins à 5% du nombre moyen de suffrages valablement exprimés dans le pays pour l'élection d'un député. [...]

2) Les organisations de citoyens appartenant aux minorités nationales représentées au Parlement peuvent poser leur candidature.

3) Par minorité nationale, on entend le groupe ethnique représenté au Conseil des minorités nationales.

4) Les candidats peuvent également soumettre d'autres organisations de citoyens appartenant à des minorités nationales, légalement constituées, qui sont d'utilité publique et qui soumettront au Bureau électoral central, dans les 30 jours à compter de la date du jour du scrutin, une liste de membres comprenant un nombre d'au moins 15 % du nombre total de citoyens qui, lors du dernier recensement, se sont déclarés appartenir à cette minorité.

Article 62

1) Les panneaux électoraux sont établis et soumis au Bureau électoral central par chaque parti politique, alliance politique, alliance électorale ou organisation de citoyens appartenant à des minorités nationales participant aux élections en vertu de la présente loi, au moins 40 jours avant le jour du scrutin.

2) Les panneaux électoraux doivent être clairement différents de ceux précédemment enregistrés, étant interdit l'usage des mêmes symboles graphiques, quelle que soit la figure géométrique dans laquelle ils sont encadrés. Les partis politiques, les organisations de citoyens appartenant à des minorités nationales et les alliances politiques peuvent utiliser, comme marque électorale, le signe permanent auprès duquel ils se sont légalement enregistrés.

Article 67

3) Les émissions informatives prévues au par. 1, alinéa a) et diffusées par les chaînes de télévision peuvent être traduites dans la langue des signes.

Hotărârea nr.137 din 6 aprilie 1993 privind organizarea
şi functionarea Consiliului pentru Minoritatile Nationale

Articol 1

Se constituie Consiliul pentru Minoritatile Nationale, organism consultativ al Guvernului Romaniei, coordonat de secretarul general al Guvernului.

Consiliul pentru Minoritatile Nationale are ca scop asigurarea relatiilor cu organizatiile legal constituite ale persoanelor apartinind minoritatilor nationale si are in competenta problemele cu caracter normativ, administrativ si financiar care se refera la exercitarea drepturilor persoanelor apartinind minoritatilor nationale in ceea ce priveste pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase, astfel cum sint definite in Constitutia Romaniei, in legislatia in vigoare, precum si in tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte.

Articol 3

Consiliul pentru Minoritatile Nationale indeplineste urmatoarele atributii:

1. stabileste si mentine contacte cu reprezentantii organizatiilor legal constituite ale persoanelor apartinind minoritatilor nationale;

2. face propuneri pentru elaborarea unor proiecte de legi si de hotariri ale Guvernului, in vederea solutionarii unor probleme ce intra in competenta sa;

3. propune Guvernului sau, dupa caz, secretarului general al Guvernului, adoptarea de masuri cu caracter administrativ, in scopul rezolvarii, in conditiile legii, a unor probleme ce intra in competenta sa;

4. informeaza Guvernul, de regula trimestrial, cu privire la problemele discutate in cadrul consiliului;

5. mentine legaturi permanente si colaboreaza cu autoritatile administratiei publice locale, in vederea identificarii problemelor specifice unitatilor administrativ-teritoriale, si urmareste rezolvarea acestora;

6. stabileste si mentine legaturi cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale din strainatate si cu organisme internationale interesate in problemele respectarii drepturilor persoanelor apartinind minoritatilor nationale;

7. avizeaza proiectele legilor, hotaririlor Guvernului si ordinelor ministrilor ce au incidenta asupra drepturilor si indatoririlor persoanelor apartinind minoritatilor nationale;

8. primeste si examineaza cererile si sesizarile adresate de catre institutii, organizatii sau persoane fizice, din domeniul sau de activitate.
 

Décret n° 137 du 6 avril 1993 sur l'organisation
et le fonctionnement du Conseil des minorités nationales

Article 1^er

Il est constitué le Conseil des minorités nationales, un organisme consultatif du gouvernement roumain, présidé par le secrétaire général du gouvernement.

Le Conseil des minorités nationales doit établir des relations par rapport à la législation avec les organisations des membres appartenant à des minorités nationales, qui ont la compétence sur les questions à caractère normatif, les décisions administratives et financières liées à l'exercice des droits des membres appartenant à des minorités nationales quant à la préservation, au développement et à l'expression leur identité ethnique, culturelle, linguistique et religieuse, tels définis dans la Constitution, dans la législation, ainsi que les conventions et les traités internationaux auxquels la Roumanie est partie.

Article 3

Le Conseil des minorités nationales exerce les fonctions suivantes:

1. établir et maintenir les contacts avec les représentants des organisations légalement constituées des membres appartenant à des minorités nationales;

2. faire des propositions pour le développement des projets de loi et des décisions du gouvernement, afin de régler certaines questions relevant de sa compétence;

3. proposer au gouvernement ou, le cas échéant, au secrétaire général du gouvernement, l'adoption de mesures de nature administrative afin de résoudre, en vertu de la loi, certaines questions relevant de sa compétence;

4. informer le gouvernement, habituellement chaque trimestre, sur les questions examinées au sein du Conseil;

5. maintenir des liens permanents et collaborer avec les gouvernements locaux pour identifier les problèmes spécifiques des unités administratives territoriales et viser à les résoudre;

6. établir et maintenir des liens avec les organisations étrangères gouvernementales et non gouvernementales et les organismes internationaux qui s'intéressent aux questions concernant les droits des membres appartenant à des minorités nationales;

7. approuver les projets de loi, les décisions et les ordonnances des ministres du gouvernement afin d'avoir un impact sur les droits et obligations des membres appartenant à des minorités nationales;

8. recevoir et examiner les demandes et les plaintes adressées par les institutions, les organisations ou les individus dans le domaine de leurs activités.

Regulamentul Camerei Deputaţilor
(formă consolidată la 30.06.2021)

Articolul 13

1) Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaţilor formate din cel puţin 10 deputaţi. Ele se pot constitui din deputaţi care au candidat în alegeri pe lista aceluiaşi partid politic, a aceleiaşi formaţiuni politice, pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi din deputaţi care au candidat ca independenţi. Deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care au obţinut mandatul de deputat în conformitate cu art. 62 alin. (2) din Constituţia României, republicată, pot constitui un singur grup parlamentar.

Articolul 41

4) Un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singură comisie permanentă, cu excepţia membrilor Comisiei pentru regulament, Comisiei de validare, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, Comisiei pentru afaceri europene, Comisiei pentru constituţionalitate, Comisiei pentru ştiinţă şi tehnologie şi ai Comisiei pentru tineret şi sport, care pot face parte şi din altă comisie permanentă. Pe durata mandatului, membrii Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pot opta pentru una dintre comisiile permanente şi pentru una dintre comisiile stabilite ca excepţii în prezentul alineat. Deputaţii pot face parte şi din comisii comune cu Senatul.

Articolul 226

1) Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcţiile şi activităţile persoanelor care, conform statutului lor, nu pot face parte din partide politice.

2) Prevederile alin. (1) nu se aplică reprezentanţilor organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pentru care este prevăzută interdicţia de a face parte din partide politice în statutul propriu.

Règlement de la Chambre des députés (2021)
(Forme consolidée au 30.06.2021)

Article 13

1) Les groupes parlementaires sont des structures de la Chambre des députés composées d’au moins 10 députés. Ils peuvent être composés de députés qui se sont présentés aux élections sur la liste du même parti politique, du même groupe politique, des listes d’une alliance politique ou d’alliances électorales et de députés qui se sont présentés en tant qu’indépendants. Les députés représentant les organisations de citoyens appartenant à des minorités nationales ayant obtenu le mandat de député conformément à l’article 62, paragraphe 1.2 de la Constitution roumaine republiée, ne peut constituer qu’un seul groupe parlementaire.

Article 41

4) Un individu ne peut être membre que d'une seule commission permanente, à l'exception des membres de la Commission du règlement, de la Commission de validation, de la Commission des droits de l'homme, des religions et des questions relatives aux minorités nationales, de la Commission de l'information et des technologies de la communication, la Commission sur l'égalité pour les femmes et les hommes, la Commission des communautés roumaines à l'étranger, la Commission d'enquête sur les abus, la corruption et les pétitions, la Commission des affaires européennes, la Commission de la constitutionnalité, la Commission de la science et de la technologie et la Commission de la jeunesse et des sports, dont ils peuvent également faire partie d'une autre commission permanente. Au cours de leur mandat, les membres du Bureau permanent de la Chambre des députés peuvent opter pour l'une des commissions permanentes et pour l'une des commissions instituées par dérogation au présent paragraphe. Les députés peuvent également faire partie de commissions mixtes avec le Sénat.

Article 226

1) La qualité de député est incompatible avec les fonctions et activités des personnes qui, selon leur statut, ne peuvent faire partie de partis politiques.

2) Les dispositions du par. 1 ne s'applique pas aux représentants des organisations de citoyens appartenant à des minorités nationales pour lesquelles l'interdiction de faire partie de partis politiques est prévue dans leur propre statut.

Lege nr. 41 din 17 iunie 1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune
şi Societăţii Române de Televiziune (2017)

Articolul 1

Se înfiinţează Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, ca servicii publice autonome de interes naţional, independente editorial, prin reorganizarea Radioteleviziunii Române.

Articolul 4

1) Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, ca servicii publice în realizarea obiectivelor generale de informare, educaţie, divertisment, sunt obligate să prezinte, în mod obiectiv, imparţial, realităţile vieţii social-politice şi economice interne şi internaţionale, să asigure informarea corecta a cetăţenilor asupra treburilor publice, să promoveze, cu competenţă şi exigenţă, valorile limbii române, ale creaţiei autentice culturale, ştiinţifice, naţionale şi universale, ale minorităţilor naţionale, precum şi valorile democratice, civice, morale şi sportive, să militeze pentru unitatea naţională şi independenta tarii, pentru cultivarea demnităţii umane, a adevărului şi justiţiei.

2) În îndeplinirea atribuţiilor pe care le au, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune trebuie să respecte principiile ordinii constituţionale din România.

Articolul 5

4) Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune trebuie să rezerve o parte din spaţiul de emisie partidelor politice reprezentate în Parlament. Timpul afectat partidelor politice nu poate depăşi o sutime din întregul timp de emisie săptămânal. Repartizarea timpului de emisie pe partide politice se face în raport cu ponderea reprezentanţilor acestora în Parlament, luându-se în calcul o unitate de timp pentru fiecare parlamentar, inclusiv pentru reprezentanţii minorităţilor naţionale.

Articolul 7

1) Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune vor promova şi vor încuraja difuzarea de creaţii audiovizuale româneşti.

2) În termen de cel mult 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune vor rezerva creaţiilor europene un procentaj majoritar al timpului de emisie, în calculul căruia nu vor intra emisiunile informative şi sportive, jocurile, publicitatea şi serviciile de teletext.

3) Din creaţia europeană difuzată cel puţin 30% va fi creaţie românească, inclusiv creaţii specifice minorităţilor naţionale.

4) Din creaţia românească cel puţin 35% va fi creaţie culturală.

5) Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune vor rezerva, în condiţiile alin. (2)-(4), cel puţin 10% din timpul lor de emisie creaţiilor realizate de producătorii independenţi, din ţara sau din străinătate.

Articolul 15

Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune au, fiecare după profilul sau, ca obiect de activitate:

a) realizarea programelor de radiodifuziune sau de televiziune în limba română, în limbile minorităţilor naţionale sau în alte limbi, cu scop informativ, cultural, educativ şi de divertisment;

Articolul 16

1) Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune elaborează şi transmit spre difuzare programe în limba română şi în alte limbi, adresate ascultătorilor şi telespectatorilor din întreaga lume, pentru a promova imaginea României şi politica sa internă şi externă.

2) În acest scop, în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune şi al Societăţii Române de Televiziune funcţionează departamente de emisiuni pentru străinătate.

Articolul 35

1) Conducerea studiourilor teritoriale şi a celorlalte unităţi funcţionale autonome este asigurată de comitete directoare proprii, numite de consiliul de administraţie al societăţii respective, în limitele competenţelor care le-au fost delegate.

2) Dacă studiourile teritoriale au şi emisiuni în limbile minorităţilor naţionale, comitetele directoare ale acestora vor cuprinde reprezentanţi ai realizatorilor acestor emisiuni.

Loi n° 41 sur l'organisation et le fonctionnement
des sociétés de radiodiffusion roumaines
et des sociétés de télévision roumaines (1994-2017)

Article 1er

La Société roumaine de radiodiffusion et la Société roumaine de télévision sont créées, en tant que services publics autonomes d'intérêt national, indépendants dans la rédaction, par la réorganisation de la radio et de la télévision roumaines.

Article 4

1) La Société roumaine de radiodiffusion et la Société roumaine de télévision, en tant que services publics dans la réalisation des objectifs généraux d'information, d'éducation, de divertissement, sont tenues de présenter, de manière objective, impartiale, politique et interne pour assurer l'information correcte des citoyens sur les affaires publiques, promouvoir, avec compétence et exigence, les valeurs de la langue roumaine; de la création culturelle, scientifique, nationale et universelle authentique, des minorités nationales, de la valeur morale de l'unité civique, de la valeur nationale et indépendante du pays, pour cultiver la dignité humaine, la vérité et la justice.

2) Dans l'accomplissement de leurs attributions, la Société roumaine de radiodiffusion et la Société roumaine de télévision doivent respecter les principes de l'ordre constitutionnel roumain.

Article 5

4) La Société roumaine de radiodiffusion et la Société roumaine de télévision doivent réserver une partie de l'espace de diffusion aux partis politiques représentés au Parlement. Le temps alloué aux partis politiques ne peut excéder le centième du temps de diffusion hebdomadaire total. La répartition du temps d'antenne par les partis politiques se fait par rapport à la part de leurs représentants au Parlement, en tenant compte d'une unité de temps pour chaque parlementaire, y compris les représentants des minorités nationales.

Article 7

1) La Société roumaine de radiodiffusion et la Société roumaine de télévision doivent promouvoir et encourager la diffusion des créations audiovisuelles roumaines.

2) Dans un délai maximum de quatre ans à compter de l'entrée en vigueur de la présente loi, la Société roumaine de radiodiffusion et la Société roumaine de télévision réservent aux créations européennes un pourcentage majoritaire du temps de diffusion, en utilisant les services d'information, de publicité et de télétexte.

3) De la création européenne diffusée, au moins 30 % seront de la création roumaine, y compris des créations spécifiques dédiées aux minorités nationales.

4) Au moins 35% de la création roumaine sera de la création culturelle.

5) La Société roumaine de Radiodiffusion et la Société roumaine de Télévision se réservent, selon les dispositions des par. 2 à 4, au moins 10% de leur temps d'émission des créations réalisées par des producteurs indépendants, nationaux ou étrangers.

Article 15

La Société roumaine de Radiodiffusion et la Société roumaine de Télévision ont, chacune selon son profil, comme objet d'activité :

a) la production d'émissions de radio ou de télévision en roumain, dans les langues des minorités nationales ou dans d'autres langues, à des fins d'information, de culture, d'éducation et de divertissement ;

Article 16

1) La Société roumaine de radiodiffusion et la Société roumaine de télévision élaborent et diffusent des émissions en roumain et dans d’autres langues, lesquelles sont destinés aux auditeurs et aux téléspectateurs du monde entier, afin de promouvoir l’image de la Roumanie et sa politique intérieure et étrangère.

2) À cet effet, des services de radiodiffusion pour l'étranger opèrent au sein des sociétés de radiodiffusion roumaines et des sociétés de télévision roumaines.

Article 35

1) La gestion des studios territoriaux et des autres unités fonctionnelles autonomes est assurée par ses propres comités directeurs, nommés par le conseil d’administration de la société concernée, dans les limites des compétences qui leur ont été déléguées.

2) Si les studios territoriaux ont également des émissions dans les langues des minorités nationales, leurs comités directeurs comprendront des représentants des réalisateurs de ces émissions.

Legea nr. 201/2016 privind stabilirea condițiilor pentru fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun
și a produselor conexe

Articolul 8

Prevederi generale pentru avertizat

1) Fiecare pachet unitar de produse din tutun introdus pe piață în România și orice ambalaj exterior poartă avertismentele de sănătate reglementate în prezentul capitol inscripționat în limba română.

Loi n° 201/2016 fixant les conditions de fabrication, de présentation et de vente des produits du tabac et des produits connexes

Article 8

Dispositions générales pour les avertissements

1) Chaque unité d'emballage des produits du tabac mis sur le marché en Roumanie et tout emballage extérieur doivent porter les avertissements sanitaires réglementés dans le présent chapitre et inscrits en roumain.

Legea 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public

Articolul 1

Accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția României și cu documentele internaționale ratificate de Parlamentul României.

Articolul 23

In unităţile administrativ-teritoriale în care o minoritate naţionala deţine o pondere de cel puţin 20% din numărul populaţiei informaţiile ce se comunica din oficiu se vor difuza şi în limba minorităţii respective.

Loi 544/2001 sur l'accès aux informations d'intérêt public

Article 1^er

L'accès libre et sans restriction de la personne à toute information d'intérêt public, ainsi définie par la présente loi, est l'un des principes fondamentaux des relations entre les personnes et les autorités publiques, conformément à la Constitution roumaine et aux documents internationaux ratifiés par le Parlement roumain.

Article 23

Dans les unités administratives territoriales dans lesquelles une minorité nationale détient une part d'au moins 20 % de la population, les informations communiquées d'office doivent être diffusées dans la langue de la minorité concernée.